All for Joomla All for Webmasters

Delta Dunarii

Bine ai venit in Delta Dunarii! Ca sa intelegi o particica din ceea ce inseamna complexitatea Deltei Dunarii, nu este de ajuns sa citesti aceste randuri, ci trebuie sa vizitezi acest vast si complex mediu natural, sa te plimbi cu barca pe canale si lacuri, sa asculti freamatul stufului si zgomotele naturii si abia atunci iti vei da seama cat de bogati suntem cu un asemenea loc mirific supranumit Raiul pasarilor si a pestilor. Un loc pe care trebuie sa-l pastram si pentru generatiile urmatoare macar asa cum este el acum.
Un tinut exotic, unde daca ai ocazia poti vedea peste 1830 de specii de copaci si plante, peste 2440 de specii de insecte, 91 de specii de moluste, 11 specii de reptile, 10 specii de amfibieni, 320 de specii de pasari si 44 de specii de mamifere, foarte multe dintre acestea fiind declarate specii unice si monumente ale naturii. Si sa nu uitam ca in apele sale traiesc 133 de specii de pesti, ce constituie o sursa importanta de hrana pentru pasari si mamifere acvatice precum si o importanta resursa stiintifica si economica.
Aici vei avea ocazia sa intalnesti la un loc toate speciile vegetal-lacustre ale Europei, ce se reflecta in medii de viata multiple: vegetatia plutitoare submersa, vegetatia riverana ce se formeaza pe marginea inundabila a baltilor si lacurilor, vegetatia de pajisti a grindurilor marine, vegetatia zonelor de saraturi si a zonelor cu apa temporara.
Vei vedea un tinut ce reprezinta cel mai important loc de popas pentru pasarile migratoare ce calatoresc intre regiunea tropicala si cea arctica, cinci din cele mai importante drumuri de pasaj trecand pe aici. Multe dintre aceste pasari cu siguranta te vor insoti de-a lungul plimbarilor tale cu barca. In afara de speciile migratoare, aici cuibaresc si un mare numar de specii rare, ca oaspeti de vara, dupa cum altele, oaspeti de iarna, clocesc in nordul Europei si vin sa-si petreaca iarna in Delta.
Aici ai ce vizita, Delta Dunarii fiind pe locul doi in Europa ca intindere, dupa delta fluviului Volga, avand aproximativ 4180 Km2 , iar dar daca luam in considerare si complexul lagunar Razim – Sinoie si limanul Dunarii, aceasta suprafata se extinde la aproximativ 5500 Km2. Delta Dunarii apartine intr-un procent de 82% Romaniei, restul fiind localizata pe teritoriul Ucrainei.
Suprafata Deltei Dunarii se imparte in 3 tipuri de zone: 20 arii strict protejate, ce insumeaza o suprafata de  506 Km2, zone tampon cu o suprafata de 2233 Km2 si zonele economice cu o suprafata totala de 3060 Km2. Suprafetele cu vegetatie fixa ocupa 43%, padurile (atat cele naturale cat si cele plantate) ocupa aproximativ 4%, terenurile agricole ocupa 11,5% iar suprafetele cu pajisti ocupa aproximativ 6%. Lacurile din Delta Dunarii, in prezent reduse la un numar de 479, datorita amenajarilor din anii precedenti, ocupa un procent de 7,8% din suprafata deltei.
Din suprafata totala a rezervatiei, mai mult de jumatate (312.440 ha) o reprezinta ecosistemele naturale acvatice si terestre incluse in lista zonelor cu valoare de patrimoniu zone functionale cu regim diferentiat universal (Conventia Patrimoniului Natural Universal UNESCO) precum si cele destinate reconstructiei ecologice, zone care constituie domeniul public de interes national. Restul suprafetelor includ zone indiguite pentru piscicultura, agricultura si silvicultura (circa 80.000 de hectare), zone prevazute in Legea 18/1991, cuprinzand suprafete de teren proprietate privata sau publica de interes local din intravilanul localitatilor sau teritoriile comunelor (circa 29.000 hectare) precum si o zona tampon marina de circa 103.000 hectare.
Din punct de vedere geografic, Delta Dunarii este cea mai umeda zona a Europei, cea mai joasa si mai noua regiune de campie, unde domina preponderent suprafetele cu inaltime mica in raport cu nivelul 0 al Marii Negre, cele mai mari inaltimi fiind pe grindurile marine in Letea de 13 m si in Caraorman de 8 m. Fata de nivelul 0 la Marii Negre, un procent de sub 21% se afla la cota negativa, restul de 79% situandu-se peste nivelul marii. Altitudinea medie a Deltei Dunarii este de 0.52 m.
Dunarea ajunsa la Patlageanca (la vest de Tulcea) se bifurca in doua brate, Bratul Chilia la nord si Bratul Tulcea la sud, brat care mai apoi, la Ceatalul Ismail, se desparte in Bratul Sulina (directia vest-est) si Bratul Sfantu Gheorghe (directia NV-SE). Lungimea bratelor Dunarii: bratul Chilia 120 km, bratul Sfantu Gheorghe 70 km si bratul Sulina 64 km.
Adancimile apelor din Delta Dunarii : 39 m pe bratul Chilia, 34 m pe bratul Tulcea, 26 m pe bratul Sfantu Gheorghe si 18 m pe bratul Sulina. Cea mai mare adancime din Delta Dunarii, excluzand bratele Dunarii, se afla in lacul Belciug, de 7 m, in restul lacurilor adancimile nedepasind 3 m (lacul Razim).

Pozitia geografica a Rezervatiei este definita de urmatoarele coordonate geografice: 28°10’50” (Cotul Pisicii) si 29°42’45” (Sulina) longitudine estica; 45°27′ (bratul Chilia, km 43) si 44°20’40” (Capul Midia) latitudine nordica.

Aceasta este in linii mari o descriere generala a Deltei Dunarii, incercand in paginile acestui site sa aducem detalii cat mai complete, dar si sa va invitam s-o vizitati si s-o protejati.

Lucruri interesante despre Delta Dunarii

Diversitatea si numarul mamiferelor din Delta Dunarii sunt asigurate in general de zonele izolate, mlastinoase. Au fost identificate 44 de specii de mamifere, din care cele mai numeroase exemplare sunt cele ale rozatoarelor si insectivorelor. Aceste mamifere de talie mica, constituie hrana pentru majoritatea mamiferelor carnivore si pentru pasarile rapitoare.
Dintre rozatoarele a caror viata este strans legata de mediul acvatic cel mai intalnit este bizamul, iar cel mai intalnit pe teren ferm, in grindul Caraorman si in zona Letea este iepurele.
Nutria, nurca, si vidra , specii a caror viata este strans legata de apa, in prezent sunt protejate de legislatie datorita scaderii alarmate a numarului acestora. In aceeasi situatie se afla si cainele enot, specie originala din Siberia, patrunsa pe cale naturala in Delta.
In zonele mlastinoase intalnim mistretul, destul de bine reprezentat, iar in zonele cu teren ferm din Delta intalnim: dihorul, caprioara, bursucul, vulpea si mai rar doua specii, sacalul si pisica salbatica. Prezenta lupului, nu a mai fost semnalata in Delta Dunarii.
Bine reprezentati sunt si liliecii, dar datorita modului de viata nocturn a acestora, posibil sa nu fi fost inventariate in totalitate speciile prezente in Delta.
Dintre mamiferele salbatice prezente in acest mediu mai mentionam: nevastuica, dihorul, hermelina, sobolanul de apa.
La gurile de varsare ale Dunarii traiesc delfini, reprezentati prin 3 specii dintre care Delphinus delphis este cel mai frecvent, dar si acesta este amenintat numeric. Pe litoralul nordic, se poate intalni foarte sporadic foca cu burta alba.
Pe langa aceste mamifere salbatice intalnim destul de des si animale domestice lasate de localnici in semisalbaticie  calul, cainele,  vaca, porcul, oaia si capra.
In aceasta sectiune vom prezenta cativa reprezentati ai crustaceelor prezenti atat in Delta Dunarii cat si in Marea Neagra.
Crustaceele joaca un rol important in lantul trofic, datorita rolului de filtratori si detritivori. Dintre crustaceele prezente in Delta Dunarii, cele mai reprezentate specii sunt: racul de rau, specie in continua scadere numerica, fiind sensibila la calitatea apei si crabii, specii intalnite pe malul Marii Negre.
In apele Deltei mai sunt prezente si speciile de crustacee filtratoare de apa (Puricii de balta).
Molustele, reprezentate in cazul nostru prin melci si scoici, sunt frecvent intalnite pe teritoriul Deltei Dunarii. O specie de melc des intalnita pe teritorul Deltei este Radix ovata. In general, melcii sunt ierbivori, traind in ape cu vegetatie acvatica bogata, hranindu-se cu algele de pe plante.
Scoica de iaz si scoica de rau sunt bine reprezentate in Delta, fiind factori determinanti privitor la calitatea mediului in care traiesc, prezenta sau absenta acestora din anumite zone indicand gradul de poluare sau calitatea apei din acea zona. In zona Marii Negre cel mai frecvent intalnim Rapanele si Midiile.
Ajuns in Delta Dunarii, pentru o clipa nici nu-ti dai seama ca te afli in locul unde milioane de pasari vin din indepartate colturi ale lumii sa se hraneasca si sa-si depuna ouale. Te intampina o liniste suspecta si cauti cu indarjire imaginea formata despre “Raiul pasarilor”.
Uneori, cerul este brazdat de stoluri de pelicani sau cormorani, cativa pescarusi si cateva chire se tin scai dupa pasager, iar niste lebede iti atrag atentia prin sunetul lor specific. Te intrebi unde sunt pasarile ce fac faima Deltei Dunarii?
In marea intindere de stuf, caminul ce adaposteste in desisurile sale parte din cele 327 de specii de pasari, adica aproximativ 81% din avifauna Romaniei. Locul unde ferite de privirea ta cuibaresc 218 specii.
Navigand pe canalele ce strabat acest teritoriu in lung si in lat, esti in permanenta insotit de pasari, in special de starci, egrete si din cand in cand de cate un pascaras albastru ce te amageste ca-l il vei putea fotografia.
Cele mai numeroase specii de pasari ce le poti intalni in calatoria ta sunt cele acvatice, reprezentand 82% din avifauna acvatica europeana, 114 specii in total, din care aici cuibaresc 81 specii si migreaza prin Delta 60 specii